EditorialeUTA Arad

Plusuri și minusuri după două stagiuni identice pentru UTA





Final de sezon trist pentru „Bătrâna Doamnă” a fotbalului românesc, dar – oarecum – anticipat de pe la începutul lunii aprilie. Atunci, arădenii pierdeau nu mai puțin de 7 puncte în trei meciuri: Brașov, Luceafărul și Afumați și, oricât am sperat ca jocul rezultatelor să îi bage din nou în cărți pentru locul 2, direct promovabil, era greu să se întâmple asta. Sigur, asta nu scuză derapajul cu Baloteștiul, sau evoluția foarte slabă de la Călărași, însă trebuie realizat faptul că – totuși – UTA nu a contat pe niște „zmei” care-și puteau folosi buzduganul peste tot și împotriva oricui.

Și cred că nimeni nu a cerut „zmei” sau un lot apropiat de pretențiile Ligii 1, ci doar să nu se mai repete greșelile anului trecut.  Căci vorba aia, dacă tot dai cu capul și te doare, măcar să nu mai faci cucui în același loc după o vreme. Și cam asta s-a întâmplat și în acest sezon. Fără a ne da specialiști și cunoscători ale tutror aspectelor manageriale ce au produs efecte asupra configurației vestiarului, o să încercăm o scurtă analiză.

În primul rând, s-a plecat cu jumătăți de măsură. În lunile iulie, august și septembrie, nimeni din conducere sau din stafful tehnic nu a pomenit despre promovare, ca și obiectiv unic și de neclintit. Campania de achiziții a fost în consecință. Adică, din lista de 10-12 nume înaintată de Roland Nagy s-a bifat doar unul, Cristi Andor. Ulterior au mai venit David și Barna, acesta din urmă ca și rezervă de lux pentru Miron. S-au făcut cel mult declarații de genul: „Parcursul bun din sezonul precedent ne obligă la și mai mult”. Cu mențiunea să ne țină balamalele. Și, sincer, acestea păreau rău uzate, după ce Botiș, Hlistei, Rus și Man, oameni de bază cu un an înainte, dispăruseră din vestiar. Alături de ei, Anca Trip și Roman. Noroc cu explozia lui Petre, căci altfel am fi intrat demult în vacanță.

În fine, Roland Nagy a rămas la un moment dat 5 metri în offside și, de pe la mijlocul lunii octombrie, s-a schimbat foaia la UTA. Pe bancă s-a așezat Laurențiu Roșu și, odată cu el, s-au așezat și lucrurile la club. Cele normale, de genul achitării la timp a salariilor și primelor de joc sau căutarea unor locații normale de pregătire. În timpul turului, au fost destule excursii peste Graniță, la Bătania, iar în iarnă, s-a zburat până în Spania pentru un cantonament select, cum UTA nu a mai făcut în întreaga sa existență.

Lucrurile păreau că merg pe făgașul dorit. Locul din clasament era unul foarte bun, restanțele financiare către jucători, antrenori și angajați deveniseră o amintire urâtă și – teoretic – erau resurse și pentru campania de achiziții din iarnă. Roșu ceruse încă de la finalul lui 2016 cel puțin trei-patru jucători cu experiență, peste valoarea medie a lotului. A primit…și nu prea. Muntean demonstrase ceva doar acasă, la Satu Mare, în Liga 2-a, Vîlceanu a prins rareori lotul de 18-20 la Steaua, iar Piccioni, pe lângă faptul că a venit târziu, pierzând toată pregătirea de iarnă, era de la bun început destinat să rămână în umbra lui Petre și Curtuiuș. Practic, doar transferul lui Mevlan Adili a pușcat, dar și acesta prin luna aprilie, când Roșu a realizat că macedonianul nu poate rămâne în afara primului „unsprezece”.

Așadar, să facem socotelile. Minus Botiș, Hlistei, Rus, Man, Anca Trip și Roman, plus Barna, Muntean, Adili, Vîlceanu, Piccioni, David și Andor, cu mențiunea că ultimii doi s-au despărțit pe parcursul primăverii de club și nu au mai fost luați în calcul pentru ultimele partide de campionat și barajul cu ACS Poli. Vă lăsăm pe dumneavoastră să trageți concluzia. Vă dă cu plus sau cu minus? Sigur, în ecuație ar putea intra și Adi Petre sau Albert Stahl, dar ei au fost utiști și în stagiunea trecută, iar explozia lor putea veni chiar mai repede.

Vor și voci ce vor susține că nimeni nu avea să știe că majoritatea achizițiilor nu vor da randament. Dar, de ce nu privim invers lucrurile? De ce ne-am dispersat de fotbaliști care au demonstrat ceea ce pot pentru experimente în general nereușite? Scoateți, de exemplu, din calcule doar minutele și reușitele lui Botiș, Hlistei, Man și Rus din stagiunea 2015-2016 și veți realiza că au reprezentat cam 30-35% din potențialul echipei.

Mergem mai departe. Veți spune că Sorin Botiș a dorit să se retragă din cauza vârstei și e adevărat, dar nu întru totul. Vara trecută, fostul căpitan al UTA-ei a vorbit deseori despre respect, despre cât a dat fiecare la această echipă și  la ceea ce a primit înapoi. Pur și simplu, „Sore” ajunsese să nu mai înțeleagă unele lucruri, de genul celora care l-au lăsat și pe Roland Nagy în offiside și care apoi l-au băgat serios în joc pe Roșu. Hlistei era lăsat să plece la Pandurii fără pretenții, lui Rus i s-a dat dezlegarea de pe o oră pe alta, iar Man era vândut pe o sumă frumușică la Steaua.  Departe de noi gândul să spunem că nu a fost un lucru bun să încasezi 300 de mii de euro pe un fotbalist de 18 ani și – totodată – să-i dai acestuia șansa să-și încerce șansa în Liga 1, dar putem susține că șefii arădenilor au fost neinspirați să nu insiste pentru revenirea acestuia la Arad, în iarnă. Becali era de acord cu împrumutul, fotbalistul, de asemenea, dar ne-am ales cu Vîlceanu tot de la Steaua. Adică refuzi un fotbalist arădean, care a confirmat la numai 17 ani în Liga 2-a la UTA, într-un vestiar pe care-l cunoștea pe dinafară, pentru o…încercare.

Calculele pot fi făcute și refăcute, dar unele sunt limpezi. Chiar Laurențiu Roșu a spus ieri, după ratarea obiectivului, următorul lucru: „Noi, din 22 de jucători păstrați în cantonament, zece erau sub 21 de ani. În meciul tur, am terminat cu 5 jucători sub 21, acum am început cu 4. Situația ne-a adus în așa fel încât să nu putem să luptăm de la egal la egal cu Poli”. Practic, situația e identică cu cea de anul trecut, la barajul cu Voluntariul. Cifrele se respectă la zecimale și atunci nu e păcat că uităm mereu că tocul ușii rămâne la locul său? De ce ne încăpățânăm să dăm mereu cu capul în el? Iar banii cheltuiți nu sunt nici ei puțini și mai au și calitatea de a fi publici…

Nagy și Roșu au vorbit mereu despre prezența 14-15 seniori (printre care la UTA a lipsit mereu mijlocașul central, de tipul coordonatorului de joc) într-un lot în care, într-adevăr, regulamentul, dacă nu politica clubului (de altfel, sănătoasă în acest sens), te obligă să ai și 6-7 juniori. Dar niciodată raportul nu ar trebui să fie egal sau inversat dacă ai ca și obiectiv promovarea. Altfel, așa cum se aude că se va întâmpla din sezonul viitor, strategia ultimelor două stagiuni se potrivește ca o mănușă.  

Despre Falcă, stadioane și cât de pregătit era Aradul pentru Liga 1 cu altă ocazie, mai ales că vara se anunță încinsă din acest punct de vedere.









Un comentariu

  1. Eu personal i-as mentine la UTA din actualul lot doar pe Miron, Adili, Stratila, Petre, Curtuius si Stahl. Si un alt antrenor. Rosu este la fel ca si Roly Nagy prea permisiv cu jucatorii si nu se poate impune in vestiar. Mi-ar fi placut Bogdan Andone dar am vazut ca a semnat cu ASU Poli.

    8
    10
    1. La Miron si Stratila am rezerve mari. Adili trebuie sa ramana pe spatele lui ca atitudine se poate forma noua echipa. Acest jucator ar trebui clonat ieri a avut o atitutine incredibila omul alerga se apara pe tot terenul se certa cu polisti si se mira cat de miserupisti erau colegii sai.

      31
      1
  2. eu sunt curios care va fi strategia pentru sezonul viitor. Trebuie facuta o remaniere a lotului de jucatori sa se renunte la cei care au o varsta nu mai pot creste valoric adus un antrenor cu atitudine ( as incerca un trio Botis, Todea si Pacurar cu toate problemele acestuia) adusi jucatori care sa ii faca pe cei tineri sa creasca. Forza UTA Nu dam niciodata inapoi.

    19
    7
    1. Cico din ce știu eu ca suporter Păcurar are card de B și acum îl face pe cel de A ,TODEA are A ,Sore nu are nimic dar se poate cu derogare iar avantajul este ca toți tre sunt de-ai noștri arădeni.

      15
      1
  3. Si asa echipa asta avea suporteri putini, acum cred ca nici jumate din cei care mergeau la meciuri nu vor mai merge…oricum adevarata uta e istorie

    13
    18
  4. In ultimii doi ani de liga a II a mi-a placut foarte mult jocul etalat de doua echipe foarte bune. FC Baia Mare ( mare pacat ca s-a desfiintat ) si Chindia Targoviste. Intotdeauna jocul echipei, exprimarea in teren este oglinda antrenorului. Dorin Toma si Nicu Croitoru , doi antrenori foarte buni care au imprimat echipelor lor un stil de joc ofensiv , cu tesatura de pase, placut privitorului.

    3
    1
  5. Da GOGULE, asa este, NICU CROITORUL, este un antrenor foarte bun si spun asta pt . ca ma duc mai mereu la antrenamentele Chindiei pe terenul 2 un teren execrabil dar cand conditiile meteorologice le permite, fac antrenamente si pe cel principal. In ate ordine de idei, CROITORUL, este un antrenor pregatit, ambitios, serios si se documenteaza cu tot ce este nou. C-am asa trebuie sa aiba si UTA. un antrenor !!!

    0
    0

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back to top button