Balint beneficiază de încrederea conducerii și va alege – probabil – Ripensia pentru repetiția finală pentru U. Cluj
UTA a pierdut (și) prima finală a play-outului Superligii și stă cu Sabia lui Damocles deasupra capului etapă de etapă de acum înainte. Conducerea clubului a ales să meargă și pe mai departe pe mâna lui Laszlo Balint, care a spus de mai multe ori vineri seara că nu înțelege ce li se întâmplă jucătorilor săi. În sensul că una pregătește el și colegii din stafful tehnic, una se vorbește în vestiar și alta se întâmplă pe „dreptunghiul verde”.
Poate că nopțile trecute de vineri încolo și până marți, când echipa își reia antrenamentele, l-au făcut pe antrenorul arădenilor să înțeleagă mai multe și mai ales să găsească calea prin care să oprească „hemoragia”. Sigur, ar fi ideal ca toți jucătorii să înțeleagă ceea ce înseamnă oportunitatea unică în carieră să îmbrace tricoul glorios al UTA-ei, dar ceea ce interesează și mai mult e ca ei să dea randament și să adune punctele necesare salvării de la retrogradare. Restul contează mai puțin spre deloc.
Cum vor face asta? Școliți și plătiți, antrenorii au datoria să găsească răspunsul în dreptul fiecăruia dintre ei și, fără regrete sau idei preconcepute, cine nu face față să se acomodeze în tribună. Semnale pot apărea și la amicalul de sâmbătă, cu Ripensia, de la Arad. Gruparea „roș-albă” nu a confirmat încă numele adversarului și nici terenul pe care se va disputa testul cu divizionara secundă (variantele ar fi „Francisc Neuman”, „Banatul” din Sânnicolau Mic, sau „CPL”), însă timișorenii știu că trebuie să se deplaseze în weekend în orașul nostru.
Adevărul e că de vreo 20 și ceva de etape, cu mici, foarte mici excepții, după meci auzim ,,nu știu ce se întâmplă cu jucătorii”, ,,suntem bărbați, mergem înainte”, ,,toți trebuie sa punem capul în pământ” , ,,vom analiza și vom vedea ce e de făcut” și alte abureli de genul asta. După care vine meciul următor, o noua evoluție penibilă urmată de aceleași declarații.
In condițiile date, megaprofesionista conducere , in frunte cu președintele fara funcție, la domnul Meszar mă refer, nu are nicio responsabilitate?
Sper să apară cat mai curând domnul invocat mai sus și să ne asigure că echipa nu retrogradează. Cred că e destul. Dar oare nu ar fi mai bine sa ne asigure că ,deși echipa e pe locul 15 cu tendințe de coborâre, UTA va juca în cupele europene?
Îți spun de pe acum,, responsabilitatea” lui Meszar, de azi într-un an cam așa va fi:
Nu putem plăti litigiile clubul nu are bani cu FIFA nu te joci, încercăm să găsim ceva sponsori sa evitam a doua neprogramare dacă nu găsim o luam înapoi de la zero cum am mai luat-o Vom reveni înapoi în prima ligă pentru ca am demonstrat ca suntem profesioniști și facem lucrurile corect. Cer suporterilor să doneze în cutia de la stadion!
Știm ce se întâmplă, dar preferăm să ne mințim singuri.
Pur și simplu, le lipsește valoarea. 0-2 la Pitești și 0-3 la Voluntari, apoi acea serie de 14 meciuri fără victorie, nu e o întâmplare. Sunt confirmări ale lipsei de valoare.
Față de era Poenaru, în perioada Balint, echipa e mai arțagoasă, mai dispusă la efort, nu mai dispare din joc după 20-30 minute, dar nereușitele se mențin.
Avem nevoie de 4 5 ocazii să marcăm odată. Adversarii noștrii o fac în medie din două încercări.
„Neșansa” care se tot repetă, e un semnal clar al lipsei de valoare. La fel și inconstanța majorității jucătorilor.
Nu e vina lui Poenaru/Balint că Erico, Erion sau Chindriș gafează când ți-e lumea mai dragă. Sau că Batha, Cascini sau Anton nu pot închide zona din fața apărării pe mingea a doua. Sau ca Anton dă 9 din 10 centrări în primul om. Sau cu Ubbink face un meci bun după care următoarele 5-6 uiți că există. Sau că Barbosa ratează din 2 metri, ori nu nimerește poarta din 8 (la fel și Stahl în meciul cu Argeș). Exemplele pot continua.
Libertatea acordata antrenorilor veniți și plecați, absolvă în mare parte conducerea. Adevărat ca la o Barcelona sau Real, și în situații jenante plătește și conducerea cu tot cu milioanele și vedetele aduse. DAR NU ELE AU AU CONSTRUIT ACESTE FAIMOASE BRANDURI. În cazul UTA, conducătorul e și autor al unei renașterii spectaculoase. De cine e sprijinit , cu ce bani, nu are nici o legătură cu rezultatul sportiv. Sigur ca poate concura la o mai buna evoluție. Nu e timpul pierdut ca și un viitor apropiat. O lipsa ar fi lipsa pe posturi centrale media. Nici Florentino Perez nu se cearta în presa. Era Gil la Atletico, care dăduse și o palma unuia de la CORUNA. Tragedia, căci asta e, a Aradului trebuie trăită în liniște și speranța !
FARUL, sau plăcerea de a juca. Prin aceasta calitate câștiga. Multe minute sunt egali în joc și cu echipe tip Mioveni. Greșesc și ei destul dar după margine Hagi cravaseaza plusul lor Tinerețea și plăcerea jocului. Nu trebuie confundat momentul contractului cu plăcerea jocului. Din astfel de stări apar un Mazilu sau Rareș Pop. Dacă te uiți în ochii lui Ubink, nu vezi entuziasmul acestor tineri și rămâne onorarea unui contract. La mai toți lipsa plăcerii jocului, ba la unii jocul e adevărată corvoada, spaima existențială, cu vorbe mari.
Avem un singur motiv de bucurie și anume că punct de vedere al temperaturilor, a venit Primăvara!
Oare câți dintre cei de la UTA merită să fie plătiți la zi?!
Pentru noi cei care iubim UTA și ne dorim să o vedem oferind spectacol, rămânem tot mai dezamăgiți de cei care îi poartă echipamentul și de cei care îi înconjoară.
Din păcate jocul UTA-ei a rămas înghețat, din cauză că municipiul nu e condus de arădeni, conducerea și stafful tehnic sunt neprofesioniste și majoritatea jucătorilor au un comportament îndoielnic care încearcă să se corecteze doar în meciurile cu echipele mari și asta doar pentru un interes egoist!
Valoarea scăzută a majorității jucătorilor UTA-ei, poate fi compensată cu un spirit de sacrificiu dus până la extrem, cu participarea tuturor (mai puțin a portarului) la ambele faze.
În sistemul 4-2-3-1 cu care am jucat, golul încasat cu Petrolul a fost posibil deoarece la degajarea lui Vâlceanu și pasa în adâncime a lui Budescu, mijlocașii (3) și atacantul (1) nu s-au retras cu marcaj la adversar din comoditate, ci au rămas spectatori în atac la șutul puternic și precis al lui Doua!
Indolența și automulțumirea unor așa ziși “fotbaliști”, va duce brandul Aradului în Liga 2! Dacă domnul antrenor va elimina verigile indolente dintre “actorii” din teren, va exista un mecanism propice performanțelor!
Ca antrenor trebuie să îți asumi niște decizii, iar indolența unor jucători se poate traduce în indisciplină sau lipsă de pregătire fizică, pentru că nu îmi pot imagina că mister Gyuszi nu antrenează participarea tuturor la ambele faze!
Mister Gyuszi face schimbări previzibile post pe post, nu există o idee de joc ofensiv, acest sistem obsedant 4-2-3-1 cu un singur atacant, este neproductiv, un sistem cu doi atacanți și cu presiune constantă a liniei de mijloc ar aduce de la sine mai multe victorii, asta cu condiția să nu se facă rabat la efort!
Nu mai vorbim de centrările (centrările șutate pe jos sau la semiînălțime sunt mult mai eficiente) care depășesc tot grupul de jucători fără a sta preventiv un jucător în partea opusă, de faptul că nu avem nici un jucător care știe șuta pe poartă de la distanță și cu toate astea așteptăm revenirea “salvatorilor” Marko și Romario, asta ca să găsim de fiecare data scuze pentru un nou eșec!
Cât ne mai chinuiți cu jucătorii nepăsători de genul lui UBBINK, care mimează determinarea și sunt premianți la nepăsare?!
Cu Pop pe stânga, Roger jr și Otele (mai implicat) pe centru și Stahl pe dreapta, s-ar mai îmbunătăți linia mijlocașilor UTA-ei.
Revenirea lui Romario Benzar ca fundaș dreapta (care trebuie să își încălzească mai bine adductorii coapselor înainte de meci și să nu se bazeze numai pe preparatorul fizic) și revenirea lui Abeid pe partea stângă, l-ar urca pe Roger jr mijlocaș.
Domnule preparator fizic, al câtelea jucător face întindere sau ruptură la pregătirea de dinaintea meciurilor, din cauză că nu faceți exerciții specifice cu volum mai mare pentru încălzirea mușchilor posteriori ai coapsei?!
Iarăși avem timp (datorat echipei naționale) să pregătim “până la ultimul detaliu” meciurile care vor urma din Play-out, timp în care vom avea și un amical.
Sperăm că de data aceasta chiar să se vadă acea mult așteptată schimbare în bine și care ar trebui să rămână constantă, că tot ni se spune că UTA învață din greșeli (oare)?
Știm că nimeni nu e perfect, dar să persiști în greșeli, deja ține de antrenor, deoarece nu știe să elimine “verigile” slabe!
De copil sunt suporterul echipei UTA și am văzut fotbaliștii care i-au îmbrăcat echipamentul și pot spune că majoritatea celor din ultimii ani nu sunt demni de a purta brandul Aradului pe piept!
Dacă ar exista cu adevărat în jocul UTA-ei determinare, gândire și lupta până la ultimul strop de energie, toți suporterii ar fi fericiți în timpul și la finalul meciurilor!
Am scris și înainte meciului cu FCSB, scriu și acum, nu pentru că ar citi cineva din STAFF, ci pentru că îmi doresc ca UTA să rămână în Superliga I.
Forza UTA!
Valoarea scăzută a majorității jucătorilor UTA-ei, poate fi compensată cu un spirit de sacrificiu dus până la extrem, cu participarea tuturor (mai puțin a portarului) la ambele faze.
În sistemul 4-2-3-1 cu care am jucat, golul încasat cu Petrolul a fost posibil deoarece la degajarea lui Vâlceanu și pasa în adâncime a lui Budescu, mijlocașii (3) și atacantul (1) nu s-au retras cu marcaj la adversar din comoditate, ci au rămas spectatori în atac la șutul puternic și precis al lui Doua!
Indolența și automulțumirea unor așa ziși “fotbaliști”, va duce brandul Aradului în Liga 2! Dacă domnul antrenor va elimina verigile indolente dintre “actorii” din teren, va exista un mecanism propice performanțelor!
Ca antrenor trebuie să îți asumi niște decizii, iar indolența unor jucători se poate traduce în indisciplină sau lipsă de pregătire fizică, pentru că nu îmi pot imagina că mister Gyuszi nu antrenează participarea tuturor la ambele faze!
Mister Gyuszi face schimbări previzibile post pe post, nu există o idee de joc ofensiv, acest sistem obsedant 4-2-3-1 cu un singur atacant, este neproductiv, un sistem cu doi atacanți și cu presiune constantă a liniei de mijloc ar aduce de la sine mai multe victorii, asta cu condiția să nu se facă rabat la efort!
Nu mai vorbim de centrările (centrările șutate pe jos sau la semiînălțime sunt mult mai eficiente) care depășesc tot grupul de jucători fără a sta preventiv un jucător în partea opusă, de faptul că nu avem nici un jucător care știe șuta pe poartă de la distanță și cu toate astea așteptăm revenirea “salvatorilor” Marko și Romario, asta ca să găsim de fiecare data scuze pentru un nou eșec!
Cât ne mai chinuiți cu jucătorii nepăsători de genul lui UBBINK, care mimează determinarea și sunt premianți la nepăsare?!
Sistemul nu are nicio treabă cu lipsa de rezultate. Că e 4-2-3-1, că e 4-3-3, că e 4-1-2-1-2, sau ce o mai fi, ei tot slab joacă.
Dacă ar fi să scăpăm, greu spre foarte greu, ar trebui schimbați mulți jucători. În apărare, păstrați Abeid, Benga, Benzar și eventual Vukcevic.
La mijloc zburat tot în afară de Isac și Cibi.
Roger, Pop, Milosevic/Postolachi, ar s-ar descurca mult mai bine dacă în spate ar fi un mijloc solid.
Stăm într-un singur fundaș central constant, restul gafează când ți-e lumea mai dragă, iar la mijloc e măcel. Astea îs punctele noastre slabe.
Dacă, printr-o minune scăpăm, cu lotul actual sigur picăm la anu’.
Saracul de tine, tu nu iti dai seama cat esti de obositor, iti arogi niste cunostinte de ale fotbalului pe care nu le ai.
Cu Pop pe stânga, Roger jr și Otele (mai implicat) pe centru și Stahl pe dreapta, s-ar mai îmbunătăți linia mijlocașilor UTA-ei.
Revenirea lui Romario Benzar ca fundaș dreapta (care trebuie să își încălzească mai bine adductorii coapselor înainte de meci și să nu se bazeze numai pe preparatorul fizic) și revenirea lui Abeid pe partea stângă, l-ar urca pe Roger jr mijlocaș.
Domnule preparator fizic, al câtelea jucător face întindere sau ruptură la pregătirea de dinaintea meciurilor, din cauză că nu faceți exerciții specifice cu volum mai mare pentru încălzirea mușchilor posteriori ai coapsei?!
Iarăși avem timp (datorat echipei naționale) să pregătim “până la ultimul detaliu” meciurile care vor urma din Play-out, timp în care vom avea și un amical.
Sperăm că de data aceasta chiar să se vadă acea mult așteptată schimbare în bine și care ar trebui să rămână constantă, că tot ni se spune că UTA învață din greșeli (oare)?
Știm că nimeni nu e perfect, dar să persiști în greșeli, deja ține de antrenor, deoarece nu știe să elimine “verigile” slabe!
De copil sunt suporterul echipei UTA și am văzut fotbaliștii care i-au îmbrăcat echipamentul și pot spune că majoritatea celor din ultimii ani nu sunt demni de a purta brandul Aradului pe piept!
Dacă ar exista cu adevărat în jocul UTA-ei determinare, gândire și lupta până la ultimul strop de energie, toți suporterii ar fi fericiți în timpul și la finalul meciurilor!
Am scris și înainte meciului cu FCSB, scriu și acum, nu pentru că ar citi cineva din STAFF, ci pentru că îmi doresc ca UTA să rămână în Superliga I.
Forza UTA!
Cu Pop pe stânga, Roger jr și Otele (mai implicat) pe centru și Stahl pe dreapta, s-ar mai îmbunătăți linia mijlocașilor UTA-ei.
Revenirea lui Romario Benzar ca fundaș dreapta (care trebuie să își încălzească mai bine adductorii coapselor înainte de meci și să nu se bazeze numai pe preparatorul fizic) și revenirea lui Abeid pe partea stângă, l-ar urca pe Roger jr mijlocaș.
Domnule preparator fizic, al câtelea jucător face întindere sau ruptură la pregătirea de dinaintea meciurilor, din cauză că nu faceți exerciții specifice cu volum mai mare pentru încălzirea mușchilor posteriori ai coapsei?!
Iarăși avem timp (datorat echipei naționale) să pregătim “până la ultimul detaliu” meciurile care vor urma din Play-out, timp în care vom avea și un amical.
Sperăm că de data aceasta chiar să se vadă acea mult așteptată schimbare în bine și care ar trebui să rămână constantă, că tot ni se spune că UTA învață din greșeli (oare)?
Si Poenaru a avut parte de increderea conducerii si l-a dat afara tribuna… hai sa fim seriosi. Echipa e slaba valoric, doar printr-o minune sau daca sunt alte echipe mai slabe ca noi, vom putea scapa cu maxim un baraj.