Semlacul și-a cinstit eroul la aproape un an de la plecarea sa la cele veșnice. Statuia reprezentându-l pe Helmut Duckadam a fost dezvelită și sfințită în această dimineață în comuna natală a legendarului portar, decedat pe 2 decembrie 2024, la vârsta de 65 de ani. În prezența familiei, a oamenilor de fotbal și a zecilor de locuitori din Semlac sau din localitățile învecinate, nu mai puțin de 13 preoți au ținut slujba pomenire a singurului fotbalist intrat în Cartea Recordurilor, după ce a apărat patru lovituri de departajare în finala Ligii Campionilor din urmă cu 39 de ani, câștigată de Steaua în fața Barcelonei.

Lacrimi pentru „Eroul de la Sevilla”

De fapt, cu această ocazie, semlecanii și-au cinstit și eroii căzuți pe front în Primul și al Doilea Război Mondial, sculptorul Dumitru Paina realizând și două monumente în memoria acestora, ce încadrează statuia lui Duckadam. Aceata este din bronz, măsoară 2 metri și 40 de centimetri și-l reprezintă pe fostul mare goalkeeper ținând în brațe patru mingi, o trimitere la cele patru penalty-uri apărate în seara de 7 mai 1986. Paina a lucrat din luna aprilie la statuia lui Duckadam, care a costat comunitatea semlecană aproximativ 40 de mii euro. Soclul e făcut din „Piatră din Vrața”, comandată din Bulgaria, iar pe ea sculptată și Cupa Campionilor Europeni. ”N. 1959 HELMUT DUCKADAM D. 2024 / A apărat 4 lovituri de la 11 metri în finala Cupei Campionilor Europeni disputată la Sevilla în 7 mai 1986 între Steaua București și FC Barcelona” – scrie pe soclul statuii lui Helmut Duckadam.

Momentul festiv a început cu intonarea imnului național de către corul Şcoalii Generale Dr. Ioan Danicico din Semlac. Apoi, preoții au ținut o emoționantă slujbă în memoria „eroului de la Sevilla”, ce a provocat primele lacrimi pe obrazul Alexandrei Duckadam și a fiicei Julianne. În vârstă de 87 de ani, mama lui Helmut se ține foarte greu pe picioare, dar sufletul o doare cel mai tare. Îl reîntâlnește pe Helmut în visele sale, dar de acum îl poate vedea zilnic pe soclul din centrul comunei unde l-a crescut și educat pe eroul unei întregi națiuni. Sora Renate cu familia a venit din Germania, însă au lipsit Brigitte și Helmut, copiii cei mari ai imensului sportiv.

A surprins și faptul că nimeni de la Steaua nu a catadicsit să ajungă astăzi, la Semlac. În schimb, a fost Mihai Stoica, președintele Consiliului de Administrație de la FCSB și chiar a ținut un discurs emoționant. Vechile glorii Mircea Axente, Gyuri Vaczi, Mihai Jivan sau Ioan Bedea, dar și Codru Grădinariu, Florin Voinea și Cristian Pilan (acesta din urmă fiind chiar din Semlac) au reprezentat clubul UTA, iar parlamentarul Răzvan Cadar sau Iustin Cionca și Sergiu Bîlcea, președintele și vicepreședintele Consiliului Județean Arad au dat și ei greutate evenimentului.

Letiția Stoian: „Copiii care vin după noi trebuie să știe că în comuna Semlac s-a născut un erou”

Letiția Stoian este unul dintre cei mai longevivi primari din județul Arad și este conștientă că Semlacul este astăzi cunoscută în lume prin numele lui Helmut Duckadam. „Astăzi îl comemorăm pe Helmut Duckadam, eroul și cetățeanul de onoare al comunei noastre. Helmut, te-am iubit și te vom iubi până când ține Dumnezeu lumea aceasta. O să încerc prin toate căile posibile să știe și acești oameni și copiii care vin după noi, să știe că în comuna Semlac s-a născut un erou. A fost un om minunat, un om care, de câte ori ne întâlneam cu el, ne aducea bucurie, blândețe. Era un om care tot timpul zâmbea, era o plăcere să stai de vorbă cu el. Iată că astăzi suntem în fata acestei statui, ne plecăm fruntea și spunem: <<Helmut, nu te vom uita niciodată, Bunul Dumnezeu să aibă grijă de tine acolo, în Ceruri, iar de acolo să fii pavăză pentru familia ta și pentru comuna noastră. Dumnezeu să te odihnească în pace și liniște!>>. Mulțumesc bunului Dumnezeu, mulțumesc Consiliul local, mulțumesc tuturor celor care au fost alături de noi și ne-au sprijinit. În primul rând vreau să-i mulțumesc din suflet domnul profesor sculptor Dumitru Paina, care a făcut tot posibil împreună cu echipa să terminăm și să iasă un lucru de valoare. Vă mulțumesc încă odată din suflet că sunteți astăzi prezenți alături de noi”, a spus Stoian.

Alexandra Duckadam: „Probabil, ar fi fost copleșit de acest moment și în felul lui caracteristic ar fi zâmbit și ar fi spus că nu merită atâta atenție”

Alexandra Duckadam a revenit cu inima strânsă la Semlac. De această dată fără Helmut, dar pentru Helmut și simbolul puternic pe care-l reprezintă acesta. „Stimate oficialități, onorati invitați, dragi semlecani și prieteni. Vă mulțumesc în primul rând că sunteți astăzi prezenți aici, în număr atât de mare, în aceste momente cu o profundă încărcătură emoțională pentru mine și familia noastră. Astăzi celebrăm un simbol, pentru că Helmut a fost un simbol al României, al fotbalului românesc și european. Performanța sa de a apăra patru penalty-uri consecutive într-o finală de Cupa Campionilor Europeni, fapt ce a dus și a condus decisiv spre câștigarea celui mai râvnit trofeu european, rămâne o performanță unică, neegalată până în prezent. Dar, dincolo de asta, de sportivul Helmut Duckadam, a fost omul. Un om care își făcea simțită prezența chiar și atunci când tăcea. A ales să-și trăiască viața cu demnitate, cu bunătate și cu o modestie rară, iar pentru mine acestea sunt adevăratele valori, care-l fac cu adevărat măreț. Dar această statuie nu onorează doar numele lui, ci spiritul lui, curajul lui, munca lui, dragostea lui. Probabil ar fi fost copleșit de acest moment și în felul lui caracteristic ar fi zâmbit și ar fi spus că nu merită atâta atenție, dar noi cu toții știm că o merită. Faptul că acest monument se află în Semlac, comuna lui natală, această statuie este și mai specială. Semlac este locul unde Helmut s-a născut, a copilărit, a învățat să viseze și de unde a plecat spre frumosul drum al fotbalului mare, însă pot să vă spun că oriunde l-au purtat pașii în lumea asta mare, a fost mereu nerăbdător să se întoarcă aici și a făcut-o mereu cu bucurie, cu dragoste față de aceste locuri și de oamenii de aici. Doamna primar, vă mulțumesc din suflet că ați făcut posibilă realizarea acestei statui, iată, înainte de a se împlini un an de la trecerea la cele veșnice a lui Helmut. Mulțumesc oficialităților locale, mulțumesc tuturor celor implicați în acest proiect. Știu că în spatele lui sunt luni de muncă, de implicare, de eforturi financiare și de respect pentru memoria lui Helmut. Iar gestul dumneavoastră este pentru mine, pentru fiica noastră Julianne, pentru mama lui Helmut, pentru sora Renate cu familia, pentru copiii Brigitte și Helmut, o mângâiere și o recunoștință a ceea ce a însemnat Helmut. Pentru voi toți de aici, pentru tinerii care îi vor afla povestea, pentru cei care vor trece prin acest loc, îmi doresc ca această statuie să nu fie doar o amintire, ci o inspirație. Această statuie să arate faptul că un copil născut într-o familie modestă la țară poate să ajungă departe prin muncă, caracter și credință. Iubitul meu, Dumnezeu să te odihnească în pace, iar această statuie să păstreze vie amintirea ta aici, în locul unde totul a început”, au cuvintele pline de emoție a soției regretatului sportiv al Aradului.

Mihai Stoica: „Există o galerie alcătuită din foarte puțini oameni despre care nimeni nu poate să vorbească vreodată de rău și Helmut este unul dintre ei”

În numele FCSB-ului, dar și a relației speciale avută cu fostul mare goalkeeper, Mihai Stoica și a onorat amintirea lui Helmut Duckadam prin prezența la Semlac. „Dacă performanța pe care a făcut-o Helmut este clar irepetabilă, cred că acest gest este repetabil și ar trebui ca Helmut să aibă o statuie și în Ghencea. Poate exagerez eu, dar așa s-ar intra în normalitate. Noi, FCSB, nu putem să facem nimic acolo, că nu suntem riverani. Ar trebui să o facă cei care, mă rog, sunt prin preajma. Și nu cred că n-ar fi un efort prea mare, pentru că Helmut nu a pus doar Semlacul pe hartă, ci el a pus România pe harta fotbalistică a lumii și cred că merita asta. N-am fost niciodată de acord cu știu eu, să se facă, să se sculpteze statuile oamenilor în viață sau să se dea nume ale unor edificii oamenilor în viață. Dar când eroii pleacă dintre noi, trebuie cumva să le arătăm respect și ăsta este cel mai bun prilej. În niciun caz nu a fost apreciat cum ar fi trebuit, dar asta ține de gena noastră. Nu mi se pare că în alte părți este aceeași situație, parcă toată lumea știe să-și aprecieze eroii, noi îi ignorăm atunci când vorbim altfel decât s-ar cuveni despre ei. Mă bucur că sunt aici pentru că într-adevăr pentru a participa la un astfel de eveniment trebuie să fi fost apropiat de erou și eu am fost binecuvântat cu asta. Am fost câțiva ani apropiat de Helmut și l-am cunoscut. Era un om atât de calm și de liniștit încât nu pot să mă gândesc la ceva pentru că de regulă ne rămân în minte scandalurile, dar era imposibil cu el. Există o galerie alcătuită din foarte puțini oameni despre care nimeni nu poate să vorbească vreodată de rău și Helmut este unul dintre ei. Nu contează ce a făcut, dar a contat pentru România, la momentul ăla. Însă îmi amintesc clipele când am aflat vestea decesului său, eram la Galați cu echipa, urma să jucăm și pur și simplu ne-a dat peste cap vestea asta. Însă rămâne rezultatul pe care l-am făcut atunci, pentru că au fost rare victoriile noastre la Galați și s-a întâmplat chiar când Helmut a plecat dintre noi”, a declarat președintele Consiuliului de Administrație al campioanei României.

Sergiu Bîlcea: „Gestul de astăzi este unul extraordinar, căci dacă știi să-ți valorifici istoria ai viitorul asigurat, eroii nu mor niciodată”

Fost fotbalist, Sergiu Bîlcea a aflat de tânăr de cine a fost Helmut Duckadam și mai apoi a avut destule discuții cu el din postura de autoritate județeană sau parlamentar. „Recunosc, emoțiile ne încearcă pe toți, iar Dumnezeu parcă ne apasă cu această vreme rece și mai mult. Eu aș vrea să ne aducem aminte de emoțiile bune, de bucuria momentului în care Duckadam apără patru penalty-uri și toată România este la picioarele lui. Gestul de astăzi este unul extraordinar, căci dacă știi să-ți valorifici istoria ai viitorul asigurat. Eroii nu mor niciodată, nici cei din războaie, nici cei din fenomenele sociale. Facem un exercițiu de imaginație. Ce ar însemna în zilele noastre să avem un arădean, câștigător al Ligii Campionilor, care să plece dintr-un sat și să ajungă departe. Cum ar fi povestea asta? Și totuși un om a reușit să cucerească Europa plecând de aici, de la Semlac. Felicitări doamnei primar pentru inițiativă și comunității semlecane pentru felul cum știe să-și aprecieze valorile”, a spus actualul vicepreședinte de Consiliu Județean Arad.

Gyuri Vaczi: „Helmut mi-a fost, poate, cel mai bun prieten, și-a iubit foarte mult comuna”

Cu emoții a vorbit despre Helmut Duckadam și Gyuri Vaczi, fostul coleg al marelui portar la începutul carierei sale, la UTA. „Am fost coleg cu el și mi-a fost unul dintre cei mai buni prieteni, poate cel mai bun. Un om extraordinar, așa suflet mare cum a avut el, mai rar. Și-a iubit foarte mult comuna. Îmi aduc și acum aminte un episod neplăcut. După un antrenament, Helmut a făcut, bineînțeles, duș și fără să se usuce pe păr a plecat la tren ca să vină la Semlac. A prins un curent rău în tren și a făcut meningită, dar își dorea foarte mult să ajungă cât mai repede acasă. O amintire bună sunt loviturile de la 11 metri de după antrenamente, bineînțeles pe pariu. Aceste lovituri erau foarte bune pentru el, apăra multe din ele și era portar la UTA. A apărat multe penaltyuri și în campionat, unul dintre ele cu Corvinul Hunedoara, executat de Mircea Lucescu”, rememorează fostul atacant al Bătrânei Doamne din urmă cu o jumătate de secol.

VIDEO Discursul lui Mihai Stoica în ziua sfințirii statuii lui Helmut Duckadam