Eugen Pojoni (Jenö Pozsonyi), unul dintre apărătorii de fier ai „generației de aur” utiste, s-a stins pe 11 ianuarie, dar familia a decis să facă ceremonia funerară doar astăzi. Fostul fotbalist a fost incinerat și depus la Budapesta, la cimitirul Kerepesi, din Budapesta, cel mai renumit din capitala țării în care dublul campion cu UTA şi-a petrecut a doua parte a vieții.

Bătrâna Doamnă a a adus un ultim omagiu prin Alexandru Meszar. Conducătorul arădenilor a depus o coroană, dar și tricoul cu numărul 3  purtat de fostul apărător al „roș-albilor”.

Eugen Pojoni s-a născut în județul Mureș și a devenit fotbalistul Bătrânei Doamne în 1968

Pozsonyi s-a născut pe 1 ianuarie 1942 în comuna Ibănești, în județul Mureș.  A început fotbalul la Avântul Reghin, între 1957 și 1961. În 1962 a semnat cu Viitorul București și a jucat un meci în Divizia A. În aceeași perioadă a trecut la Crișul Oradea (1962–1967), evoluând în Divizia A și B. La Oradea, Pozsonyi a atras atenția cluburilor mari și a crescut ca fundaș. A fost selecționat la naționala de tineret a României și a jucat și în meciuri internaționale de tineret.

După experiența din orașul de pe Crișul Repede, puternicul apărător a fost dorit la Arad, dar transferul său a fost blocat timp de un an. În 1968, Eugen Pojoni a primit dezlegarea și a ajuns de-a lungul timpului să adune 247 de meciuri și 9 goluri pentru UTA în campionat. Cu Bătrâna Doamnă a fotbalului românesc a câștigat două titluri de campion al României în sezoanele 1968 – 1969 și 1969 – 1970.

A jucat și în cupele europene cu UTA, inclusiv în cea de-a 8-a Minune a Lumii, eliminarea din Liga Campionilor Europeni a marelui Feyenoord.