N-a fost printre cei mai buni ani pentru fotbalul arădean 2011-le sfârșit acum trei zile. UTA, căci de aici începe orice discuție, lasă impresia că a mai făcut câțiva pași către drumul bun, însă mai e de lucru. A murit ACU, sub o conducere total nepotrivită pentru specificul fotbalului din vest și, așa cum s-a văzut la sfârșit, nepotrivită pentru fotbal, în general. În Liga a 3-a, cea mai veche echipă de fotbal a Aradului aflată în activitate, Gloria, a încheiat prima parte a sezonului pe ultimul loc, iar perspectiva nu arată prea bine. Tot pe poziții retrogradante, dar creditate cu șanse mai mari de menținere decât ale galben-albaștrilor, se regăsesc și celelalte două reprezentante ale Aradului în eșalonul trei, Național Sebiș și CS Vladimirescu. 

Schimbând registrul, au fost mari clipe de tristețe, atunci familia fotbalului arădean i-a pierdut pe Miroslav Vidac, Ioan Pop sau Viorel Butaru… 

Dar au fost și momente plăcute și, înainte să întoarcem pagina, le trecem în revistă, în speranța unui 2012 mai generos cu încă fermecătorul fotbal. Urmează, într-o ordine aleatorie, principalele evenimente pozitive petrecute anul trecut în jurul arenelor noastre, sau în ale celor în care protagoniști au fost arădenii.

 

UTA supraviețuiește…

Continuitatea clubului alb-roșu rămâne în continuare la capitolul „lucruri bune”. Departe de gloria unui trecut ce apasă mult prea greu (dar e cazul și altor echipe de odinioară), UTA luptă cu vremuri dure, care fac aproape imposibile visele de mărire. Contextul e însă mult prea alambicat, au fost mult prea multe greșeli în trecut, iar aproape toate conducerile ultimilor ani au fost nevoite să se concentreze pe un singur aspect: repararea vechilor erori.

Azi, vorbim de UTA în viață, așa cum e ea în momentul de față, cu vechea-i nevoie de a fi ajutată cu adevărat de oraș. Până la poveștile cu patriotismul local, Giovanni Catanzaritti e cel care a reușit să ducă lucrurile mai departe. Italianul a încropit un buget care oferă o relativă stabilitate. Mereu optimist, Gio spune că planurile sunt mari, toamna trecută a adus în actele clubului și prezența grupului de investitori italieni conduși de Giuseppe Guzzardi, fanii rămân cu speranța că așa va fi. Toamna a mai adus și un frumos derby cu Timișoara, cu stadionul Francisc Neuman plin, o mostră de fotbal de care arădenilor le era dor.

Debutul lui Cristi Bălgrădean în poarta României

15 noiembrie 2011 e dată încercuită cu roșu în calendarul portarului promovat de UTA şi devenit titular incontestabil la Dinamo. A fost seara când a intrat în poarta echipei naționale, în meciul cu Grecia, ultimul al „tricolorilor” anul trecut, iar prestaţia i-a fost lăudată, chiar dacă el şi-a reproşat golul primit (a fost 3-1 pentru români). Luna decembrie i-a adus şi recunoaştere din partea celor aflaţi în fruntea fotbalului românesc, LPF şi FRF desemnându-l cel mai bun tânăr jucător din Liga 1. Un cadou şi mai de preţ ar fi caracterizarea pe care i-a făcut-o recent titanul Ion Voinescu: „L-am remarcat încă din primele meciuri. Îmi pot da seama dacă un portar este talentat sau nu. Băiatului ăsta i-a dat Dumnezeu talent cu carul. Veţi vedea, în timp , că nu m-am înşelat în privinţa lui”.

Cristi Bălgrădean a fost ales de gsp.ro, pe baza cifrelor furnizate de sistemul de monitorizare InStat, în echipa ideală a turului campionatului. Tot acolo se găsește, pe postul de fundaș dreapta, un alt arădean. E vorba de Adrian Rusu, echipierul celor de la Pandurii Tg. Jiu, iar dacă tot suntem la acest capitol, merită enumerați și ceilalți arădeni aflați în Liga 1, ceva mai puțini decât anul trecut: Țucudean (Dinamo), Panin (supraviețuitor la CFR Cluj), Todea, Pleșca (ambii cu debut în Europa League, în tricoul Mediașului), Cristi Munteanu (FC Brașov), Cassian Maghici (Voința Sibiu).

Meci în grupele Champions League cu Ovidiu Hațegan la centru

Dacă în Liga 1 e greu să evite curentul mediatic care scutură arbitrajul românesc etapă de etapă, zi de zi, Ovidiu Hațegan a trăit anul trecut cel mai important moment din cariera de arbitru. Remarcat de marele Pierluigi Collina, arădeanul a atins cel mai înalt nivel de până acum: pe 6 decembrie 2011, UEFA l-a delegat la un meci de Champions League.

A fost prima prestație a sa la centru (după ce mai fusese „adițional”, pe 15 septembrie 2010, la Milan Auxerre 2-0), iar Mircea Lucescu a găsit cuvinte de laudă pentru el, la finele meciului Apoel Nicosia – Șahtior Donețk (0-2). De fapt, 2011 a fost anul afirmării pentru Ovidiu Hațegan, care a mai arbitrat un meci în preliminariile Champions League, alte patru partide contând pentru Europa League, dar și două întâlniri din calificările pentru Euro 2012.

 

Noi medalii naționale pentru Atletico

„Balul” l-au deschis două generații conduse de Marcel Cîmpian, 2001 și 2002, argint respectiv bronz la Memorialurile „Gheorghe Ola” și „Gheorghe Ene”. Se întâmpla la finele lui 2010, iar evenimentele au fost deschizătoare de drum pentru alte trei reușite de calibru pentru clubul galben-negru, a cărui vară a fost excelentă anul trecut: grupa lui Arpad Cserneczky (juniori E, născuți în 2000) a luat titlul național și, tot de la același antrenor, formația 1999 a ajuns în faza finală a Cupei Hagi.

Concluziile celui mai bun an din istoria lui Atletico l-au scris echipele de juniori C și D, pregătite de Viorel Erdei respectiv Cristi Păcurar, ambele devenind vicecampioane naționale. Tânăra grupare arădeană și-a continuat politica bazată pe legături tot mai strânse cu fotbalul mare, dintre turneele externe ieșind din tipare cel întreprins, în luna august, în Anglia de Atletico 97. Băieții lui Cristi Păcurar și Francisc Tisza au avut ocazia să joace cu juniorii lui Liverpool, Manchester City, Birmingham, Fulham și echipa națională a SUA.

 

Vladimirescu, triumf total în Arad plus promovare

Clubul pornit la drum în anul 2003 a atins, la 8 ani de la înființare, cea mai mare performanță. Echipa lui Cristi Sculici a câștigat campionatul Ligii a 4-a, apoi a urmat triumful de la Deva, din meciul de baraj cu Performanța Alba Iulia.

La scurt timp după, CS Vladimirescu a bifat eventul arădean, după victoria din finala fazei județene a Cupei României, iar acestor rezultate li se adaugă și câștigarea Ligii a 4-a la juniori. „Pandurii” vestici au urcat la liga a treia, unde au putut constata că viața nu e deloc ușoară, însă iarna a venit cu speranțe de mult mai bine, la toate capitolele. Examenul vine în retur.

 

Naționalul a adus Poli la Sebiș

Dacă în campionat lucrurile n-au mers conform așteptărilor, trupa din orășelul de pe malul Crișului Alb a avut odisee frumoasă în Cupa României. Condusă de pe bancă de Dan Cuedan, Național a început aventura cu victorie împotriva celor de la Vladimirescu, 3-1 după un meci cu scântei, apoi au trecut de FC Hunedoara, grupare ce se reforma cu gândul la promovare. Turul următor a adus succesul în fața celor de la Unirea Alba Iulia, iar runda „șaisprezecimilor” a adus ca adversar pe Poli Timișoara.

Peste 1,500 de oameni au umplut arena din Sebiș, iar Naționalul s-a ridicat la înălțimea unei întâlniri cu echipa care, până la urmă, cu tot cu retrogradarea dictată de FRF/LPF, e ultima vicecampioană a României. Deși diferențele, la mai toate capitolele, erau enorme, echipierii Sebișului au luptat cu toate puterile, fiind învinși abia pe final, cu 2-1. Băd a deschis scorul și tot el putea da lovitura la scorul de 1-1, când a nimerit bara. Portarul Merșca a făcut un meci de excepție, cu toată ieșirea nefericită care a condus la al doilea gol al timișorenilor, dar merită evidențiați toți cei din efectiv.

Un „stranier” nou

Arădenilor plecați peste hotare li s-a adăugat un nume nou: Cristian Monac. La cei 20 de ani pe care îi împlinește în curând, fotbalistul crescut la CSS Gloria a plecat, cu ajutorul lui Gian Pio del Monaco, să cucerească Italia.

A pătruns în prima echipă a lui Rimini (Serie C1) și visează să urce în Il Calcio. La capitolul „stranieri” îl avem în continuare pe Adrian Piț, a cărui aventură în Italia s-a încheiat, însă a urmat alta, tocmai în Azerbaidjan. Acolo l-a chemat Mircea Rednic, la Hazar Lankaran, echipă din prim-planul primei ligi azere, în condiții financiare destul de bune. Lista arădenilor de „afară” continuă cu apărătorul Sorin Botiș, om de bază la Honved Budapesta. Pletosul fundaș plecat de la UTA se apropie de al zecelea an petrecut în Ungaria! În fine, la un nivel mai mic – dar intens – e Dinu Maghici, fost component al UTA-ei, legitimat la Ashton FC, o echipă campionatul englez Division One.