Administrația de licențiere din Federația Română de Fotbal a introdus, prin articolul 66bis din Regulamentul Național de Licențiere a Cluburilor și Sustenabilitate Financiară, un nou sistem de evaluare a sănătății financiare a cluburilor profesioniste. Scopul acestuia este de a măsura gradul de sustenabilitate financiară al cluburilor solicitante de licență, pe baza unei metodologii unitare și a unor indicatori financiari standardizați. Și, conform așteptărilor, clubul UTA e inclusă în plutonul formațiilor cu probleme, în cazul cărora FRF specifică doar atât: ”Situație financiară de îmbunătățit”. Iar în acel grup se află, lângă „Bătrâna Doamnă” alte șase grupări, trei dintre ele jucând în play-off în ediția recent încheiată a SuperLigii. Și anume CFR Cluj, Dinamo și FC Argeș.

Criteriile invocate de FRF în clasificarea prim divizionarelor

FRF mai precizează că evaluarea este realizată utilizând situațiile financiare auditate ale cluburilor și are la bază opt indicatori care analizează aspecte precum lichiditatea, solvabilitatea, profitabilitatea, nivelul costurilor salariale, fluxul de numerar operațional, dependența de anumite surse de venit și perspectivele financiare pe termen scurt.

În procesul de licențiere pentru sezonul competițional 2026-2027, toate cluburile solicitante de licență pentru Campionatul Național Liga 1 au fost evaluate pe baza situației financiare existente la data de 31 decembrie 2025.

Metodologia permite gruparea cluburilor în trei categorii: „Situație financiară excelentă”, „Situație financiară bună” și „Situație financiară de îmbunătățit”.

Situație financiară excelentă

• Universitatea Cluj
• Corvinul Hunedoara
• FCSB

Aceste cluburi au înregistrat cele mai bune rezultate în cadrul analizei efectuate pe baza indicatorilor prevăzuți de regulament, demonstrând un nivel ridicat de stabilitate și sustenabilitate financiară.

Situație financiară bună

• Universitatea Craiova
• Oțelul Galați
• Csikszereda
• Farul Constanța
• Rapid București
• Sepsi OSK Sfântu Gheorghe

Cluburile incluse în această categorie prezintă indicatori financiari care reflectă un nivel bun de stabilitate și capacitatea de a-și susține activitatea curentă în condiții normale de funcționare.

De remarcat este faptul că mai multe cluburi care în ultimii ani au investit constant în infrastructură, academii sau loturi de jucători se regăsesc în această categorie, confirmând existența unor baze financiare solide.

Situație financiară de îmbunătățit

• FC Voluntari
• FC Argeș
• CFR Cluj
• Petrolul Ploiești
• UTA Arad
• Dinamo București
• FC Botoșani

Încadrarea în această categorie nu reprezintă o sancțiune și nu influențează direct dreptul de participare în competiții. Ea indică însă faptul că, la data de 31 decembrie 2025, anumite elemente analizate de sistemul de evaluare financiară au generat rezultate inferioare față de celelalte cluburi din eșantion.

CFR Cluj sau Petrolul Ploiești sunt campioanele datoriilor din acest pluton, însă cu aproximativ 7 milioane de euro al capitolul pasiv UTA nu este de invidiat de nimeni. De aproape un an, clubul de pe Mureș se află în concordat preventiv, ținându-se de planul fixat de instanță până acum, însă e clar că Alexandru Meszar are un cartof fierbinte în mână înainte de startul celui de-al 7-lea sezon consecutiv în SuperLigă al „Bătrânei Doamne” a fotbalului românesc.

O perspectivă diferită asupra performanței cluburilor

Clasamentul rezultat din evaluarea financiară oferă o perspectivă diferită față de ierarhia sportivă. Dacă rezultatele de pe teren măsoară performanța competițională, sistemul introdus de FRF urmărește capacitatea cluburilor de a funcționa într-un mod sustenabil și de a-și menține echilibrul financiar pe termen lung.

Într-un context în care regulile de monitorizare financiară devin din ce în ce mai stricte la nivel european, sănătatea financiară a cluburilor capătă o importanță comparabilă cu rezultatele sportive. Din această perspectivă, evaluarea realizată pe baza datelor financiare ale anului 2025 reprezintă una dintre cele mai relevante radiografii ale fotbalului românesc din ultimii ani și oferă o imagine clară asupra modului în care cluburile din Liga 1 își construiesc viitorul dincolo de performanțele obținute pe teren.