Fotbal juniorizTOP ARTICOLE

Povestea (de Crăciun) a grupei campioane la „Gheorghe Ola”: „O mândrie, dar scopul final e să scoatem fotbaliști pentru Arad, pentru UTA”





După grupa de 2004 a lui Dinu Donca, în 2012, o echipă a clubului Atletico a pus mâna pe cel mai râvnit trofeu acordat copiilor de 9 ani. S-a întâmplat săptămâna trecută la Constanța, acolo unde copiii pregătiți de Marcel Cîmpian și Flavius Stoica au bătut tot ce se putea bate, în ultimul act chiar pe Academia Gheorghe Hagi. În ultimul act, formația de pe Litoral a condus cu 4-1, dar „galben-negrii” au întors meciul prin „tripla” lui Fericean și golurile lui Nădăban și Sandu. Acesta din urmă marcase și golul arădenilor din prima parte, terminată la egalitate 1-1. La revenirea la Arad, Atletico 2009 a fost răsfățată cu diferite premii, unul dintre ele fiind cel de „echipa viitorului” de la Gala Sportului Arădean. Marcel Cîmpian a fost de acord să ne împărtășească povestea din spatele poveștii de succes a echipei pe care o pregătește de trei ani de zile.

– Felicitări pentru trofeu și la mai multe, te-aș ruga să ne întoarcem puțin în timp, la primul tău contact cu acești copii. 

– Această grupă 2009-2010 am început să o pregătesc acum trei ani, Parcă la 2009 aveam și am un nucleu de copii mai echilibrat valoric, cu particularitate, însă. În lotul de 18 copii am vreo 8-9 stângaci, lucru puțin mai rar în fotbal. Și eu am fost stângaci când jucam fotbal, mă bucur că am reușit să-i găsesc și să lucrez cu ei pornind de la experiența mea personală. Însă, consider că experiența mea a început să se întindă și la nivelul echipelor de copii. Am început să lucrez în sectorul juvenil în 2006, după ce am abandonat munca la seniori, iar în 2010 am reușit să ajung într-o finală națională cu grupa de 2001. Din păcate, am pierdut-o, dar experiența acumulată atunci avea să-mi folosească mai târziu.

– Cât e de dificil să antrenezi copii de 6-7 ani, atât cât au avut campionii de azi când i-ai întâlnit pentru prima oară?

– Antrenamentele la categoriile de inițiere se axează mai mult pe tehnică individuală, preluare, conducere și pasă, elementele de bază pe care ne axăm. Trebuie să facem antrenamente diferite, ei nu au răbdare și generațiile care vin sunt tot mai exigente.  Nu mai acceptă metodele vechi, tot timpul trebuie să fi actual, să-i capacitezi, să-i atragi, să-i „păcălești”. Antrenamentele nu sunt șablon, tot timpul inovez pentru că altfel le dispare pasiunea. Unul dintre avantaje este că pe toți acești copii i-am avut la dispoziție încă din primele zile ale selecției și am rămas în aproape aceeași formulă de acum doi ani. Doar doi copii au plecat de la noi în tot această perioadă, poate nemulțumiți de cât au jucat. Eu și colegul meu, Flavius Stoica, lucrăm cu ce avem și sunt foarte mulțumit de băieți, nu suntem forțat să aduc jucători de altundeva. Avem două linii sensibil egale, mă bucur că îi țin aproape, mereu conectați și dornici de victorii.

– Apropo de linii, ați avut o strategie în finala cu „Hagi”, optând – parcă – pentru cei mai buni în părțile secunde ale reprizelor?

– Încercăm să nu facem diferențe între copii, lucrăm la fel cu fiecare. Însă, e clar că într-un moment sau altul unii ies în evidență prin execuții sau încrederea pe care o au în ei la ora respectivă. Într-adevăr, prima linie a primit cele 4 goluri în finală, iar a doua a reparat lucrurile și au întors jocul. Dar toți sunt campioni, până la finala cu Academia Hagi am jucat zeci de meciuri, în fazele pe județ, zonale și la Constanța și tot lotul și-a adus contribuția la parcursul fără greșeală. Putem spune că am fost inspirați și noi, ca antrenori, și am ales bine, dar principalul merit este al copiilor. Ei au crezut până la final în acest trofeu.

– Sincer, ați mai crezut de pe margine că puteți reveni de la 1-4 în jumătate de repriză? 

– Contează foarte mult un gol la copii, poate să te ridice sau să te coboare. Dacă îl iei, unii copii cad psihic, încep să plângă. Asta s-a întâmplat și în finală cu cei de la Constanța, prima greșeală a portarului lor a adus și altele apoi. Apoi, un apărător al lor a luat cartonașul roșu, au fost câteva minute de degringoladă de care am profitat la perfecție și am câștigat fără emoții într-un final.

– Așa cum ai spus, e victoria tuturor, dar parcă Andrei Sandu a ieșit în evidență cu câteva faze și goluri de autor. 

– Într-adevăr, el a terminat turneul final cu goluri, nu este puțin, are cel puțin un gol de meci, dar în unele a dat chiar și patru. Este un fotbalist gen Mitriță, cu viteză și schimbări de direcție, este agresiv, în plus are foarte bune cu ambele picioare. Se pregătește foate bine, nu lipsește de la antrenamente. Dar, fără colegii săi nu ar fi reușit nimic, sper doar să rămânem în aceeași formulă cât mai mult timp posibil. Iar părinții au și ei un rol important în acest sens, iar până acum relațiile au fost foarte bune, sper să rămână în continuare la fel. Prezența lor în tribunele sălii de la Constanța și încurajările lor au fost foarte importante în economia victoriei.

– E doar o impresie sau vă este teamă că vei ceda această grupă altor antrenori? 

– Aș minți dacă aș spune că nu mi-am dorit să continui și cu generațiile 2001-2002, cu care am luat un loc 2 și un 3 la nivel național. Dar, strategia fixată de club a fost alta, eu am acceptat-o, doar că mi-aș dori ca de această dată poate lucrurile vor decurge altfel.  Mi-aș dori să merg cât mai departe cu această, generație. Rezultatul ne obligă, nu este suficient că am câștigat acest trofeu, eu aș vrea să avem continuitate. Ne-am simțit apreciați de când am ajuns din nou acasă, am fost premiați de club, de Primărie, e un lucru ce ne dă putere să continuăm pe aceeași linie, poate chiar să muncim din ce în ce mai bine. E o mândrie pentru noi acest titlu, dar scopul final e să scoatem fotbaliști pentru Arad, pentru UTA. Mi-aș dori ca măcar patru-cinci din acest copii, deși eu mi-aș dori ca toți să ajungă pe urmele lui Petre sau Man sau chiar mai sus, de ce nu? Dar, repet, ne bucurăm de acest moment, de Sărbătorile de iarnă, iar după aceea ne punem la masă cu conducerea clubului și vedem care va fi strategia pentru mai departe.

Patrick Suli, Andrei Căilean, Aian Barbu, Matei Fericean, Patrick Koncz, Daniel Spătariu, Andrei Sandu, Bogdan Sala, Tudor Margan, Luca Nădăban, Tudor Cijevski, Darian Vidac și Vlad Băeșu suntcampionii național la categoria de vârstă 2009, în tricoul clubului Atletico.









Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back to top button