Arhivă articole

februarie 2013
L Ma Mi J V S D
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728  

Breviar sportiv arădean după 65 de ani – episodul IV. Derby cu Timișoara: „Și morții din cimitirele Aradului au visat frumos”

Cu profesorul TIBERIU ȚIGANU, derulăm frumosul film al drumului ITA-ei spre eventul de acum 65 de ani. Suntem în a doua jumătate a lunii martie 1948, când era timpul pentru derby cu Timișoara! Păstrând proporțiile și întorcându-ne în prezent, suntem tot în luna martie, iar primul meci al UTA-ei din 2013 se va juca tot în compania Timișoarei! Dar, să vedem ce s-a întâmplat pe când Petschovsky și ai săi făceau legea în fotbalul românesc. 

Jocul, unul al orgoliilor, a făcut ca în urbea de pe Mureș, dar și în cea de pe Bega, să fie declanșată o adevărată isterie. Un hîtru din acele timpuri menționa că Aradul mânca fotbal pe pâine și bea în neștire dintr-o cupă a victoriei. La ordinea zilei, de la mic la mare, în familii, la școli, întreprinderi și instituții, cuvântul de ordine a fost fotbalul. Se făceau pronosticuri, pariuri, se întocmeau variante posibile sau fanteziste, cu alte cuvinte Aradul mustea și dorea fotbal. Și, bineînțeles, victorie în confruntarea cu bănățenii.

Bătaie pe bilete și un tren special

Drama prin care treceau organizatorii fotbalului arădean – OSP-ul, Comisia de Fotbal și conducerea clubului ITA – era legată de enorma solicitare de bilete. Oamenii din Arad doreau neapărat să asiste la meci și să simtă aroma victoriei. Pe fondul aflării veștii că fuseseră vândute toate biletele iar meciul ar fi urmat să se dispute cu casa închisă, OSP-ul, în colaborare cu administrația locală, a asigurat pentru susținătorii echipei alb-roșie o garnitură de tren compusă din 12 vagoane, în care au urcat peste 1,200 de oameni. Alți 500 au plecat spre Timișoara pe cont propriu. Arena gazdă a fost Electrica (UMT), sufocată de aproximativ 12,000 de suflete, în condițiile în care capacitatea era cifrată la 5,000. O altă mulțime stătea afară, ascultând transmisia radiofonică la difuzoare amplasate în jurul arenei, iar vremea din acea zi a ținut să onoreze spectacolul așteptat.

Pe gazon – un adevărat război al nervilor, un joc pe care presa îl caracteriza ca pe o „dinamită ce putea exploda în orice moment, înclinând balanța și miza de partea oricăreia din echipe”. Un minut se scursese de la primul fluier al bucureșteanului Emil Kroner și timișorenii erau dispuși în formație de atac în jumătatea arădeană. Farmati, Vass și Băcuț au excelat în defensivă și au început să tempereze din elanul gazdelor prin recuperări dese și degajări lungi. Așa, mijlocașii și înaintașii ITA-ei au preluat treptat controlul.

Coco, decisiv

Coco Dumitrescu, din postura lui de extrem stâng, a șarjat tot mai periculos spre careul timișorean, ridiculizând apărarea ceferistă, dar mai ales adversarul direct, pe Ranita. În minutul 23, arădeanul și-a depășit oponentul amintit, a pătruns în suprafața de pedeapsă și a tras sec de la 10-12 metri fără ca fostul internațional din poarta celor de pe Bega, Dumitru Pavlovici, să poată interveni, 0-1.

Golul le-a dat aripi și încredere arădenilor, care au încercat să-și mărească avantajul. În minutul 31, Dumitrescu a centrat excelent din lovitură de colț, iar Adalbert Kovacs a reluat cu capul puțin peste. După două minute, cei doi aveau să fie iar periculoşi – primul a fost faultat în fața careului mare, iar lovitura liberă a celui de-al doilea s-a oprit în zidul ceferist.

Fazele au început să se succeadă de la o poartă la alta. În minutul 35, Farmati a ezitat, Bandu a ajuns în careul arădean, dar Kovacs, venit în sprijinul apărării, l-a deposedat în ultima clipă.

Mesaj electoral în pauză

România era în plină campanie electorală în acea zi de 21 martie 1948. Ca atare, în pauza meciului, câte un jucător de la fiecare echipă a fost chemat să li se adreseze oamenilor din tribune și sutelor de mii de radio-ascultători. Au venit Dumitrescu, de la ITA, și Iosif Covaci, de la CFR, cu mesajul de a vota în favoarea Frontului Popular Democrat. „Votați Soarele!”, era sloganul formațiunii amintite. Numai că soarele avea să strălucească timp de vreo patruzeci de ani peste o Românie devenită un adevărat Deșert Roșu…

Înapoi la meci, o fază cu trei bare!

După pauză, ITA avea în față vântul, dar și o echipă adversă decisă să revină. Ceferiștii s-au aruncat în atac și au dat impresia că golul egalizator plutea în aer. În minutul 62, atacul gazdelor a creat o învălmășeală la poarta lui Marki, timișoreanul Covaci a tras la firul ierbii, dar mingea a lovit bara! Mingea i-a revenit atacantului de la CFR, care a tras din prima, de această dată în transversală!! Apoi a ricoșat la Bădeanțu, și din nou transversală!!!

Trecută cu bine de momentul greu, ITA a început să-și facă jocul. În minutul 73, Ritter l-a faultat pe Reinhardt, lovitură liberă pentru arădeni executată de Kovacs spre Stibinger, al cărui voleu din întoarcere l-a salvat Pavlovici.

Ultima parte i-a regăsit pe textiliști cu atacanții retraşi spre propria poartă şi cu Marki făcând tot posibilul să câștige timp, deși era des atenționat de arbitrul Kroner. Marcat om la om destul de dur, Petschovsky a coborît și el în apărare, simțind presiunea infernală timișoreană. Ceferiștii s-au instalat cu tot efectivul – minus Pavlovici – în jumătatea arădeană, dar s-au lovit de un Marki aflat în formă excelentă. Goalkeeper-ul arădean și-a pus și el semnătura pe succesul ce se contura, prin trei plonjoane spectaculoase și salvatoare.

ITA, lider!

După 90 de minute în care fotbalul-luptă făcuse ca spectacolul să devină amintire, Kroner a fluierat finalul. 12,000 de spectatori aplaudau ambele combatante, iar cele două puncte luau drumul Aradului. Victoria urca marea echipă a ITA-ei în fruntea Diviziei A, detronându-i pe ceferiștii timișoreni, înfrânți pentru singura dată în acel sezon pe teren propriu. În acea minunată zi de primăvară, jucătorii ITA-ei scriau o frumoasă și de neuitat pagină din istoria seculară (azi) a fotbalului arădean. Victoria umpluse de bucurie întreaga suflare arădeană şi atât media locală cât şi cea centrală subliniau că lupta s-a dat nu atât pentru puncte, cât pentru orgoliile echipelor celor două orașe.

Circula prin acele timpuri o butadă, cum că și morții din cimitirele Aradului au visat frumos după această strălucită victorie, iar visul lor ar fi începutul ascensiunii fotbalului arădean spre nemurire. Și, Doamne, astăzi constatăm, după ani de zile, că într-adevăr, a fost un început!

Formații

CFR: Pavlovici – Ranita, Rodeanu – Cojereanu, Ritter, Woronkowski – Monyak, Bandu, Covaci, Avasilichioaie, Bădeanțu.

ITA: Marki – Vass, Farmati – Reinhardt, Pall, Băcuț – Kovacs, Mercea, Petschovsky, Stibinger, Dumitrescu.

Podiumul Diviziei A după etapa XXII

1. ITA Arad               22        15        5          2          96-22   35

2. CFR Timișoara       22        16        3          3          62-24   35

3. CFR București       22        16        1          5          72-26   33

VA URMA

Radu Romanescu

 

0
0

0 comentarii la articolul: “Breviar sportiv arădean după 65 de ani – episodul IV. Derby cu Timișoara: „Și morții din cimitirele Aradului au visat frumos”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.