18 aprilie 1945 data de la care a început povestea. O poveste despre Arad, un nobil baron și moștenirea pe care ne-a lăsat-o. Francisc Neuman, proprietar al fabricilor ITA și celei de Spirt și Drojdie, susținea activitatea clubului AMEFA, dar fiindcă nu a putut să-l preia și-a creat propria grupare. Creată după modelul lui Arsenal, i-a spus mai întâi ITA, apoi Flamura Roșie, iar din 1958 încoace, a îmbrăcat-o în numele de UTA. Mai mult decât un club de fotbal, UTA e o stare de spirit, cel mai de preț brand al orașului ce s-a făcut cunoscut în țară și pe „bătrânul continent” prin generațiile lui Petschovski sau Brosovszky.

Despre Ladislau Brosovszky a fost vorba la a 77-a aniversare a  „Bătrânei Doamne”. În prezența a zeci de suporteri, vechi glorii „roș-albe”, dar și reprezentanți ai clubului de azi, la salonul VIP de la Arena Francisc Neuman a fost lansată cartea ”Gioni Brosovszky – ultimul mare romantic”. E a 7-a creație literară colorată în „roșu-alb” a tandemului Radu Romanescu – Ionel Costin, care i-au adus un omagiu golgheterului all-time al UTA-ei (cu 100 de goluri) în 120 de pagini. În cadrul evenimentului, Attila Brosovszki, nimeni altul decât nepotul lui „Gioni”, a anunțat că tribuna a II-a a noului stadion din Calea Aurel Vlaicu va purta de azi înainte numele unchiului său.

Monika Brosovszky: „Tata mi-a devenit înger păzitor, toate realizările mele, succesul și omul care sunt astăzi se datorează de fapt părinților mei”

Brosovszki e managerul general al clubului fanion al  Aradului și a avut-o alături pe verișoara sa. Foarte emoționată, Monika Brosovszky, fiica regretatului fotbalist, plecat la cele veșnice la doar 39 de ani, a spus următoarele: „În primul rând La Mulți Ani UTA, Bătrâna Doamnă. Sunt onorată și mândră că mă aflu în seara asta aici, alături de oameni minunați și pe această cale vă mulțumesc tuturor că sunteți în număr atât de mare alături de mine, de noi, într-o zi foarte specială pentru mine. Mă refer la această aniversare de 77 de ani dedicată tatălui meu, care vine și cu denumirea tribunei a doua, Ladislau Brosovszky, dar și cu cartea scrisă de Radu Romanescu și Ionel Costin. Din păcate, mai repede sau mai târziu, toți ajungem să ne pierdem tatăl (n.a. lăcrimează, iar aplauzele o ajută să meargă mai departe cu gândurile sale). Pentru mine acest moment a venit foarte devreme și a fost un moment foarte dureros prin care a trebuit să trec. Durerea despărțirii nu dispare niciodată, doar ne obișnuim cu ideea că trebuie să trăim, să mergem mai departe fără persoanele dragi. Din acel moment tatăl meu pentru mine a devenit îngerul meu păzitor. Știu că el și-a dorit ca eu să joc baschet la un nivel înalt. Și-a dorit să fiu o campioană, și-a mai dorit să ajung la lotul național și să joc în străinătate. L-am purtat mereu în suflet și mă bucur enorm și sunt mândră că am putut să-i îndeplinesc toate dorințele. Toate realizările mele, succesul și omul care sunt astăzi se datorează de fapt părinților mei. Vreau să-i mai spun odată mamei mele că o iubesc maxim, să-i mulțumesc întregii mele familii ce a fost și este mereu alături de mine. M-au susținut și mă susțin în momentele mele bune și mai puțin bune, dar și suporterilor și oamenilor care mi-au fost apropiați de-a lungul întregii mele cariere. Și, fiindcă suntem în preajma Paștelor, vreau să urez tuturor Sărbători fericite și binecuvântate și multă sănătate și liniște. Nu în ultimul rând, vreau să felicit UTA pentru promovare, dar și jucătorii, căci sunt în asentimentul lor. Doar ce m-am retras și eu din activitate și știu că ei pun și suflet, câteodată nu iese, dar ei își doresc, sunt convinsă de lucrul acesta. Vă mulțumesc din suflet încă odată tuturor”,a fost mesajul  celei care rămâne „minunea blondă a baschetului arădean”, care a câștigat 11 titluri de campioană a României și a bifat 270 de prezențe în maoiul „tricolor”.

Biro: „Dacă eram eu pe teren, Rareș Ilie nu trăia nici 10 minute”

Dintre fostele mari nume ale „dreptunghiului verde” pentru UTA au luat cuvântul Ghoerghe Vaczi II, Ioan Igna, Christos Metskas, Dorel Cura și Gabor Biro. Toți au depănat amintiri cu „Gioni”, au vorbit despre spiritul UTA-ei, de șase ori campioană a României și dublă câștigătoare a Cupei României, dar Biro și-a ancorat discursul inclusiv în prezent. „Valorile nu mor niciodată, ele vor rămâne în amintirile și sufletele celor care le-au apreciat vreodată. Și, dacă nu-ți respecți trecutul, nu vei avea nicio șansă să reușești în viitor. Clubul UTA și cei doi scriitori care ne surprind an de an cu câte o carte despre istoria echipei, despre jucătorii de altădată face acest lucru. Și ajungem în zilele noastre. Am fost la meciul cu Rapidul, așteptările au fost mari, dar nu mi-a plăcut ce am vzăut. Noi, generația noastră, am bătut mereu Rapidul…la fotbal, cuBrosovszky, Domide, Axente. Acum, l-am văzut pe ală micu, Ilie (n.a. Rareș Ilie) care ne-a dat și gol…Dacă eram eu pe teren nu trăia nici 10 minute”, a spus fundașul de fier al generației ce înfăptuia a 8-a Minune a Lumii. În toamna anului 1970, UTA o elimina pe campioana lumii, Feyenoord Rotterdam, din Cupa Campionilor Europeni.

Prezentarea volumului ”Gioni Brosovszky – ultimul mare romantic” a fost făcută de jurnalistul Florin Coita. Cartea costă 40 de lei și va putea fi procurată de la fanshopul UTA-ei de la stadionul Francisc Neuman.